Ana IL

Pseudonim al Corneliei Mocanu, n.5 august 1957, la Buşteni, Prahova (numele la naştere Cornelia Moiceanu), d. 21 august 2002, Braşov, după o lungă şi grea suferinţă. A absolvit Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti. A lucrat ca psiholog la Sanatoriul Climateric de Nevroze din Predeal. A debutat târziu, la 43 de ani, când a fost diagnosticată cu o boală incurabilă, cu volumul de versuri Uriel, îngerul. A mai publicat opt volume de poezie, iar după moartea sa opera s-a completat cu încă trei volume, toate apărute la Editura Dealul Melcilor. A devenit membră a Filialei Braşov a Uniunii Scriitorilor în 2002. A obţinut premiul de debut al filialei, premiul „Darie Magheru”, în 2001. A fost inclusă în antologia lui Geo Vasile, Poezia română între milenii. Dicţionar de autori, Editura Dacia, colecţia Discobolul, Cluj-Napoca (2002). În 2008, Editura Arania a organizat un Concurs Naţional de Poezie în memoria Anei Il, printre laureaţi numărându-se deja consacraţii Ádám Dósa şi George Serediuc.

OPERA: poezie: antume: Plâns invers (2000); Femeia-Târziului  (2001); Candela  (2001); Vămile văzduhului (2001); Nenorocul cuvintelor (2002); Antidestin (2002); Secvenţe de Ciuleandră (2002); Isihie (2002); postume: De nedragoste (2003); Meteora (2003); Restituire (2004).

REFERINŢE CRITICE (selectiv): Geo Vasile, Poezia română între milenii. Dicţionar de autori (2002); Maria Bâgiu Marino, Ion Topolog, Liviu Comşia, A.I. Brumaru, Doru Munteanu, Mona Mamulea, Adrian Lesenciuc, Cristian Muntean.