N. 20 august 1942, Alba Iulia. Prozator, filolog, poet. Descendent din familia poetului Vasile Cârlova. Absolvent al Liceului „Gh. Lazăr” din Sibiu și al Facultății de filologie din cadrul Universității Babeș-Bolyai. Profesor de limba română, metodist, ulterior jurnalist și director al Bibliotecii Județene „George Barițiu” din Brașov. Membru al filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor din România din1990. Stabilit din 1996 în Germania, la Ulm. Redactor al revistei Astra, colaborator al Gazetei de Transilvania, Foaie pentru minte, inimă și literatură, cu rubrica permanentă Dicționarul cuvintelor uitate. A colaborat și cu alte publicații literare românești, din țară și din diaspora. Coordonator al lucrării monografice publicate în 1996, 160 de ani de la înființarea primei biblioteci publice la Brașov: 1935-1995. A debutat cu romanul Viața spre ziuă, publicat în 1979 la Editura Daccia din Cluj-Napoca. A fost exclus din presă ca urmare a publicării acestui roman.

OPERA: Viața spre ziuă, roman (1979); Vrăjitorul casei, roman (1983); Regula existenței, nuvele și povestiri (1985); Codex Caragiale, proză satirică (1986); Istoria exlibrisului românesc (1994); Blazonul de Transilvania, studiu de heraldică (1994-1996); Triada clasică, eseuri (1998); Dicționarul cuvintelor uitate, 4 volume (2006-2007); Exerciții de caligrafie, versuri (2008); Cartea de pe urmă, versuri (2009); Paharul de vorbă, amintiri (2010); Walter (2011).

REFERINȚE CRITICE: B. Crăciun, D. Crăciun-Costin, Dicționarul scriitorilor români de azi, Iași: Porțile Orientului, 2011