Pseudonimul lui Szemlér Éva, n.24 aprilie 1935, Brașov, d.13 martie 2016. Poetă, traducătoare, prozatoare. Fiica lui Erzsébet Heskovits și a scriitorului brașovean Szemlér Ferenc, personalitate a literaturii maghiare din România. Şi-a început studiile la Şcoala Primară Catolică Braşov, a continuat la Liceul de Muzică Braşov (1950-1954), apoi la Universitatea „Babeş – Bolyai” din Cluj-Napoca, Facultatea de Filologie (1954-1959). Este membră a Filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor din România din 1971 şi membră a Uniunii Scriitorilor Maghiari din Budapesta din 1992. A colaborat la Utunk, Korunk, Művelődés, Convorbiri literare, România literară, Brassói Lapok etc. A debutat în revista Utunk din Cluj-Napoca în anul 1958 cu o schiţă. Debutul editorial l-a avut în 1967 cu volumul de poezie Bájoló ének (Descântec). A tradus din opera H. Papadat Bengescu, L. Blaga, G. Bacovia, I. Minulescu, R. Stanca, Şt. Baciu, N. Stănculescu, Şt. A. Doinaş, N. Cassian, M. Ivănescu, M. Sorescu, M. Dinescu, I. Crăciunescu, M. Cărtărescu, Al. Muşina. În 1984 a primit Premiul Filialei Braşov a U.S.R. şi mai târziu Premiul U.S. Maghiari pentru traducere din Ana Blandiana: Proiecte de trecut.

OPERA: Versuri: A második kérdés (A doua întrebare), (1977); A földtől… (De la pământ până la frunte), (1981); Felszálló füst (Fum spre cer), (1987); Umbra muntelui, (1984); Árnyék a falon (Umbră pe zid) – antologie de autor, texte originale şi traduceri (1994). Traduceri: Kutak (Fântânile), lirică românească, (1981); Ana Blandiana, Întâmplări din grădina mea (Honnan jön a nyár), versuri, (1981); Proiecte de trecut (A megálmodott), (1990); A. Dumbrăveanu, Iarnă imperială (Fejedelmi tél), versuri, (1987); Mircea Ciobanu, Versuri, (1987); Szemlér Ferenc, Semne, traducere în românește, (1996); I. Grigorescu, Obsesia (Látomás), proză, (1961); C. Chiriţă, Trandafirul alb, proză, (1967); Hortensia Papadat Bengescu, Concert de muzică de Bach, (1980); M-me de Ségur, Contes de fées (Tündérmesék), proză, (1981); Ileana Vulpescu, Rămas-bun (Az utlosó kártya), proză, (1982). Proză: Papírkenyér, note de scriitor, (2006).

REFERINȚE CRITICE (selective): Dávid Gyula, Péter László, Szȍcs Istán, Karjnik-Nagy Károly, Márki Zoltán.