Evenimente

Festivalul Limba Română

În perioada 20-31 august, Uniunea Scriitorilor din România a organizat la Braşov, prin filiala locală şi în parteneriat cu Primăria Municipiului Braşov, Academia Forţelor Aeriene „Henri Coandă”, Teatrul „Sică Alexandrescu”, Opera şi Filarmonica Braşov, dar şi cu teatrele naţionale „Mihai Eminescu” din Chişinău şi „Vasile Alecsandri” din Iaşi, Festivalul Limba Română, aflat la prima ediţie. În cadrul festivalului au avut loc două evenimente importante: Colocviul „Cultura limbii”, desfăşurat în Academia Forţelor Aeriene „Henri Coandă”, în Sala Senatului, respectiv Spectacolul „Ziua limbii române”, derulat pe scena Teatrului „Sică Alexandrescu” din Braşov. România literară a alocat evenimentului spaţiu pe prima pagină şi numeroase pagini în două numere (39 şi 41 din anul curent). Pentru a nu repeta datele în factualitatea lor, reproducem un fragment nr.39/2019 al publicaţiei, inclus la rubrica „Ochiul magic”:

„Sâmbătă, 31 august, chiar în ziua în care, de 8 ani încoace, se celebrează «Ziua limbii române», în Sala Senatului Academiei Forţelor Aeriene «Henri Coandă» din Braşov s-a desfăşurat un amplu şi foarte consistent colecviu sub tema «Cultura limbii». Rectorul (comandantul) Academiei, gl. fl. aer. Gabriel Răducanu, a adresat cuvântul de salut din partea instituţiei gazdă. În cadrul colocviului au prezentat lucrări pe tema «Cultura limbii» acad. Nicolae Manolescu – preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, care a şi coordonat desfăşurarea colocviului, Gabriel Chifu, Mircea Mihăieş, Daniel Cristea-Enache, Sorin Lavric, Ovidiu Pecican, Călin Vlasie, Vasile Spiridon, Ion Dur, Liviu Ioan Stoiciu, Constantin Abăluţă, Răzvan Enache, George Vulturescu, Iulian Cătălui, Laszlo Alexandru, Cristian Pătrăşconiu, Mihaela Malea Stroe, Adrian Lesenciuc.


Orizontul tematic al colocviului – cu un ritm alert al prezentărilor şi al discuţiilor în marginea acestora şi cu o durată de aproape 4 ore – a fost unul consistent şi variat. Nicolae Manolescu, moderator al dezbaterilor în cea mai bună dispoziţie, a evidenţiat mai multe dintre problemele de profunzime ale limbii române de astăzi şi a indicat şi o direcţie adecvată a soluţiilor rezonabile la criza actuală: «şcoala este răul, rădăcina profundă a problemei. Acolo se strică totul. Dacă nu vom repara acolo, problema va persista. Nu mai cred că putem face ceva pe termen scurt. Dar trebuie să începem să facem ceva. Trebuie să începem să reparăm». Într-o prezentare cu note filozofice, Gabriel Chifu a vorbit despre rostul limbii pentru întemeierea unui popor şi s-a arătat îngrijorat cu privire la fenomenul de stâlcire accelerată a limbii române, iar Sorin Lavric a identificat, în discursul său, mai multe cauze ale degradării limbii române actuale, despre care a spus că este «un fenomen destinal». Daniel Cristea-Enache a vorbit despre limba română în epoca globalizării şi a atras atenţia că, dacă înainte de 1989, limba de lemn era o patologie evidentă a limbii române, odată cu căderea comunismului, «limba de plastic» tinde să facă rău limbii noastre. Mircea Mihăieş a menţionat că «limba este un barometru al măririi şi decăderii fiinţei umane» şi a prezentat câteva exemple de decădere a limbajului sub presiunea ideologică, mai ales sub presiunea corectitudinii politice. Despre diferite modalităţi în care limba română actuală este pusă în criză a vorbit, de altfel, marea majoritate a invitaţilor la colocviu: tabloidizarea limbii române şi practicile nefericite ale jurnalismul superficial (Cristian Pătrăşconiu); citirea robotizată a unor audio-book-uri (Vasile Spiridon; cu un excelent studiu de caz despre Enigma Otiliei în versiune audio); utilizările necesare şi utilizările abuzive ale importurilor lingvistice (Călin Vlasie); «perlele» din comentariile fotbalistice (Laszlo Alexandru); declinarea degradării sociale în degradare de limbaj (Răzvan Enache); dinamica limbii române şi practici reparatorii (Iulian Cătălui); degradarea prin publicitate, subtitrare şi traducere, diminutivare în exces (Mihaela Malea Stroe). Ovidiu Pecican a evocat contemporaneitatea fertilă a diferitelor «limbi române», George Vulturescu a vorbit despre limba română şi «sentimentul de graniţă», iar Ion Dur a argumentat în sensul «virilităţii limbii române». Constantin Abăluţă a prezentat în premieră două scrisori private pe care le-a primit de la Emil Cioran şi a menţionat lecţia târzie pe care a „citit-o» în aceste documente. Liviu Ioan Stoiciu, la rândul său, a invitat să iubim mai mult limba română scrisă (bine) şi a ţinut să spună că «sunt norocos că vorbesc şi scriu în limba română. Fără ea, aş fi fără suflet.». În fine, Adrian Lesenciuc a vorbit despre două paradigme culturale a căror relaţie este încă de negociat şi de ajustat şi, de asemenea, despre nevoia de repere”.

Spectacolul „Ziua limbii române” a fost deschis de discursurile viceprimarului municipiului Braşov, Costel Mihai – cel care a iniţiat colaborarea cu Uniunea Scriitorilor pentru organizarea evenimentului –, fostului ministru al culturii, Theodor Paleologu şi preşedintelui Uniunii Scriitorilor din România, acad. Nicolae Manolescu. În amplul program care a inclus un moment muzical al Operei din Braşov: sopranele Mădălina Bourceanu, Nicoleta Chirilă şi Cristina Radu, mezzosoprana Carmen Topciu şi tenorul Liviu Iftene, acompaniaţi de Ovidiu Mezei, directorul Operei din Braşov, un moment muzical al Filarmonicii, avându-i ca protagonişti pe violonistul Bogdan Costache şi Cvartetul Gaudeamus: Lucia Neagoe – vioară I, Raluca Irimia – vioară II, Leona Varvarichi – violă şi Ştefan Neagoe – violoncel, un recital al actorilor Teatrului „Sică Alexandrescu”, Marian Tret şi George Custură, respectiv spectacolul „Sfatul ţării”, coproducţie a teatrelor naţionale „Mihai Eminescu” din Chişinău şi „Vasile Alecsandri” din Iaşi, în regia lui Petru Hadârcă şi Cristian Hadji-Culea, Uniunea Scriitorilor din România a acordat Premiul de Literatură al Municipiului Braşov, aflat, de asemenea, la prima ediţie.
Festivalul „Limba română” de la Braşov a fost organizat cu sprijinul financiar al unor instituţii care sprijină constant cultura română: Maurer Imobiliare, Rotary Club Braşov, Belvedere Events şi Libris Cultural. Lucrările Colocviului „Cultura limbii” vor fi publicate într-o lucrare în curs de apariţie la Libris Editorial din Braşov.
Premiul de Literatură al Municipiului Braşov. Începând de la această primă ediţie a festivalului, Uniunea Scriitorilor din România a hotărât instituirea Premiului de Literatură al Municipiului Braşov. Juriul acestei prime ediţii a fost alcătuit din acad. Nicolae Manolescu – preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România şi preşedinte al juriului, Gabriel Chifu, Daniel Cristea-Enache, Mircea Mihăieş, Adrian Lesenciuc şi Liviu Ioan Stoiciu. Premiul a fost înmânat de preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, în prezenţa preşedintelui Rotary Club Braşov, Gabriel Moraru, scriitorului Constantin Abăluţă, care a declarat României literare, în acelaşi număr: „acest premiu e unul dintre semnele că statura mea literară multiplă începe să fie recunoscută tot mai oficial. Şi aceasta este o mare bucurie. Cu atât mai mult cu cât el îmi este decernat în Braşov, un oraş de care sunt foarte legat afectiv şi căruia îi datorez una dintre primele mele cărţi de răsunet”.

ARHIVĂ EVENIMENTE

fEstivalul de cArte şi muzică Libris, ediția a VII-a
Scriitorul anului 2017 și autorii Neuma la Brașov
Festivalul Vin la munte. Degustări de vin şi poezie
fEstivalul de cArte şi muzică Libris, ediția a VI-a
Târgul internațional de carte şi muzică Libris

Leave a Reply

You must be logged in to post a comment.