Monica Ana ȘTEFĂNESCU,

Căsătorită Croitoru, n. 4 noiembrie 1938, Brașov, d. 18 aprilie 2016. Prozator și dramaturg. Fiica Mariei și a lui Constantin Ștefănescu. Studii universitare la Universitatea Babeș-Bolyai, secția Română – Pedagogie – Psihologie. Profesor de Limba și literatura română, actualmente pensionară. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, filiala Brașov, din 2006. A debutat în 1980 în revista Astra. Debutul editorial s-a produs în 2002, cu lucrarea Fructul capcană. Dramele Alessandra (1995) și Fiul obstacolului (1997) au fost traduse în limbile engleză, respectiv franceză. A participat la Consursul Internațional de Dramaturgie al Fundației „Alexander Onassis”. Drama Alessandra a fost nominalizată pentru marele premiu la Concursul Național de Dramaturgie „Camil Petrescu” (1994), acordat scriitorului D.R. Popescu. În 2002 i s-a decernat premiul de debut „Vasile Copilu-Cheatră” al Filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor din România pentru volumul Fructul capcană.

OPERA: Fructul capcană, proză, 2002; Ochiul uraganului, roman, 2004; Teatru, texte dramatice, 2006; …Și cu toții eram nemuritori, roman, 2009; Sindromul Casanova, teatru scurt, 2010; Sub tipar: Dorothea și demonul Will, roman, Editura Minerva, București.

REFERINȚE CRITICE (selective): B. Crăciun, D. Crăciun-Costin, Dicționarul scriitorilor români de azi, Iași: Porțile Orientului, 2011; Omul ideal între iubire și artă. În Istoria Literaturii Române. Dramaturgia, 2008, pp.786-789. Alte referințe critice: Mircea Ghițulescu, Doru Munteanu, Ion Topolog, Virgil Borcan, Nicolae Stoie.

Leave a Reply

You must be logged in to post a comment.